Eu iubesc drumul spre casa. Pe langa faptul ce e drumul ce te scapa de profesori e un drum al veseliei si al bunei dispozitii. De ce spun asta? Pentru ca in drumul nostru de la liceu acasa ("al nostru" pentru ca suntem 5-6 colegi) dam peste o brutarie Boromir de unde ne aprovizionam, absolut in fiecare zi cu covrigii Boromir de Buzau. Daca are vre-o importanta, ma refer la alimentara Boromir de pe Unirii, de langa Posta. In fine, de cum urci scarile si pasesti pe usa... brutariei, mirosul de foetaj proaspat scos din cuptor te doboara. Si e de inteles. Dupa o dimineata in care ai ajunat si n-ai pus gura pe nimic o astfel de reactie e normala. Simti cum glandele salivare produc o cantitate incontrolabila de saliva iar singul simt de orientare a ramas mirosul.Te indrepti, asa, spre vanzatoare, care deja te cunoaste ca pe o ruda, si are pregatite pentru tine 3 pungi de covrigi, dupa care iesi in graba afara. Ceilalti te asteapta lihniti si dintr-o data iti trece prin minte expresia "foame de lup". Asa ca le intinzi repede 2 pungi, pentru care au pus bani, iar una iti ramane tie.
Cat timp au covrigi in cele 2 pungi mergi mai mult pe langa ei, decat cu ei si te simti oarecum exclus. Dar cum ramai singurul cu covrigi, deodata te vezi inconjurat si bagat in seama, iar mana ta nu mai e singura din punga. Replici de genul: "Ce mai faci mai?" sau "Deule, cum te-ai descurcat azi?" au rolul de a-ti distrage atentia in timp ce, cu o abilitate ingrijoratoare, iti usureaza punga covrig cu covrig.
Adevarul e ca este hilara toata aceasta "schema" a lor, iar eu nu ma supar. Pentru ca stiti si voi sloganul covrigilor de Buzau: "Imparte-i cu toata lumea", iar daca noi, buzoienii, care suntem niste privilegiati ai sortii, datorita acestor produse, nu urmam indemnul, atunci cine sa o faca? :)
Atat am avut de zis. Nu uitati sa impartiti covrigii de Buzau de la Boromir cu cei dragi, caci numai asa le veti simti cu adevarat gustul.
V-am pupat!
